Despre arta scrisului cu George Orwell

 Cunoscutul autor al romanelor „1984” şi „Ferma animalelor”, George Orwell (1903 – 1950), împărtăşeşte câteva secrete şi lecţii despre arta scrisului. Oricine cochetează cu ideea de a deveni sciitor ar trebui să-l asculte şi să încerce să-l înţeleagă cât mai bine.

1. „Dacă oamenii nu pot scrie bine, înseamnă că nu pot gândi bine. Iar dacă ei nu pot gândi bine, asta înseamnă că altcineva o va face pentru ei.”

2. „-Niciodată să nu foloseşti o metaforă, o comparaţie sau orice altă figură de stil pe care eşti obişnuit să o vezi în cărţi.

-Nu folosi niciodată un cuvânt mai lung în locul unuia mai scurt care semnifică acelaşi lucru.

-Dacă se poate să ştergi un cuvânt inutil, atunci înseamnă că trebuie să-l ştergi.

-Nu folosi niciodată o frază dintr-o limbă străină, un cuvânt din ştiinţă sau un element de jargon dacă poţi folosi un echivalent al lor în limba engleză.

-Mai degrabă încalcă regulile mai devreme înşirate decât să spui vreo barbaritate.”

3. „Când mă apuc să scriu o carte nu-mi spun „Am să scriu o operă de artă”. Nu. Scriu acea carte pentru că vreau să dau în vileag o minciună, vreun eveniment pe care vreau să-l aduc în lumina reflectoarelor, iar marea mea preocupare este să pot fi ascultat.”

4. „În definitiv, despre ce e vorba dacă nu despre bani? Bani pentru o educaţie bună, bani pentru prieteni influenţi, bani pentru garanţia liniştii şi păcii, bani pentru excursii în Italia. Banii scriu cărţi şi tot banii le vând. Doamne, nu-mi da dreptate ci dă-mi bani, numai şi numai bani.”

5. „Într-o perioadă ca a noastră, când un artist este şi o persoană excepţională, ar trebui să i se permită să fie, într-un anumit procent, iresponsabil, asemeni unei femei gravide. Totuşi, nimeni nu s-ar aştepta ca unei gravide să i se permită să comită crime, aşa cum nici artistului nu ar trebui să-i fie permis, oricât de talentat ar fi. Dacă Shakespeare s-ar întoarce din morţi mâine şi s-ar descoperi că modul lui de relaxare implică violarea tinerelor în trăsuri aflate la marginea drumului, nu ar trebui să-i fie permis acest lucru doar la gândul că va mai scrie încă o operă ca Regele Lear. În definitiv, crimele cele mai rele nu sunt neapărat cele care se pot pedepsi. (…) Omul trebuie să fie capabil să accepte simultan două lucruri referitoare la Dali: a fost un pictor fantastic, dar era şi o persoană oribilă. Un fapt nu-l anulează pe celălalt şi nici nu-l afectează. Primul lucru pe care îl cerem unui perete este să stea drept. Dacă stă drept, este un perete bun, şi atunci se desprinde întrebarea: care este scopul acelui perete? Până şi cel mai bun perete trebuie dărâmat dacă serveşte unei camere de tortură. Pe acelaşi tipar este posibil să spun: „Aceasta este o carte bună sau o fotografie bună şi ar trebui să fie arsă în piaţa publică”. Doar când cineva o să poată spune aşa ceva, măcar în gând, atunci  acea persoană va fi uitat deja că artistul este totodată un cetăţean şi o fiinţă umană.”

6. „Nu doresc să comentez pe marginea operelor. Dacă textul nu vorbeşte de la sine înseamnă că este un eşec.”

7. „În anumite lucrări, mai ales cele de critică literară, este normal să întâlneşti pasaje întregi fără sens.”

8. „Proza bună ar trebui să fie transparentă asemeni unei ferestre.”

9. „Nu consider că cineva poate înţelege motivele unui autor înainte de a şti câte ceva despre trecutul lui. Subiectele pe care le abordează sunt determinate anii de viaţă în care a acumulat experienţă, dar înainte de a se fi apucat de scris acesta a acumulat o încărcătură  emoţională care-l va marca pentru totdeauna.”

10. „Limbajul politic este menit să transforme minciunile în adevăruri pure şi crimele să pară respectabile şi să dea aparenţa că până şi vântul este un lucru solid.”

11. „Nu era conştient decât de foaia albă ce se afla în faţa lui, de mâncărimea ce o simţea în încheietură, muzica din surdină şi uşoara ameţeală cauzată de gin.”

12. „Scrierile politice din vremea noastră constau în fraze prefabricate puse laolaltă asemeni pieselor jocului de Meccano al unui copil. Este rezultatul inevitabil al autocenzurii. Pentru a putea scrie într-un limbaj simplu şi viguros, trebuie să poţi gândi fără frică, iar dacă gândeşti fără frică nu poţi fi un ortodox politic.”

13. „Romanele bune sunt scrise de persoane care nu se tem.”

14. „Toţi scriitorii sunt mândri, egoişti şi leneşi, iar în spatele motivelor lor se găseşte un mister.”

15. „Să scrii în engleză nu este atât o ştiinţă, cât este o artă. Nu există cuvinte pe care să te poţi baza. Cei care scriu în engleză se angajează într-o luptă continuă cu fiecare propoziţie. Se luptă cu banalitatea, obscuritatea, îngrădirea limbii latine şi greacă, şi mai presus de toate, luptă împotriva frazelor şi metaforelor învechite care se găsesc în limba curentă.”

16. „Avea să-i fie foarte uşor să scrie. Trebuia doar să transpună pe hârtie interminabilul monolog care îl purta în adâncul sufletului său de foarte mulţi ani. ”

17. „Orice autor scrupulos îşi va pune măcar una din cele patru întrebări când va scrie fiecare propoziţie: 1. Ce încerc să spun? 2. Ce cuvinte ar putea exprima asta? 3. Ce imagine sau expresie ar putea face totul mai clar? 4. Este această imagine potrivită încât să aibă efectul dorit?”

18. „Să scrii o carte este o muncă oribilă şi epuizantă ca lupta cu o boală dureroasă. Nimeni nu va putea egala această durere dacă nu va şti cum este să fii bântuit de nişte demoni pe care nu-i poţi înfrânge sau înţelege.”

sursa: azevedosreviews.com

Scroll to Top